Veştile rele

Deşi suntem familiari cu veştile rele,  lipseşte o modalitate specifică a transmiterii lor. Probabil se petrece aşa tocmai din cauza răutăţii lor de care vrem să ne ţinem departe. Pentru că tonul oficial şi pur informativ nu este propriu transmiterii unei veşti proaste, fiind în principal destinat comunicării unor veşti care ne lasă indiferenţi sau ne reţin atenţia numai temporar. O consecinţă a lipsei unei forme proprii de transmitere este aceea că  veştile proaste sunt deseori ignorate, asimilate fiind unor simple informaţii. Nu-i aşadar de mirare că relele suferite de alţii în virtutea umanităţii lor sunt rareori privite ca unele de care vom fi afectaţi şi noi în viitor. Şi, de exemplu, primim moartea altora ca pe o simplă informaţie, incapabilă deci să devină o veste ori un semn al propriei morţi.