Întârzierea unei decizii înseamnă a conferi libertate de acţiune asupra noastră tuturor elementelor care nu ne aparţin aşa cum ne aparţine decizia.
Iar noi vom fi purtaţi de acele elemente ca de un destin.
Este posibil deopotrivă ca deciziile să ne întârzie în ciuda voinţei noastre de acţiune, dacă le luăm în momente inoportune. Adică, dacă nu surprindem acel moment prielnic pentru a stăpâni ceea ce ne stă în afară.
Într-un asemenea caz, chiar şi deciziile proprii vor avea asupra noastră greutatea unui destin.
[În Iliada, întârzierea deciziei lui Ahile de a lupta devine împlinire a destinului său.]
No comments:
Post a Comment
Note: Only a member of this blog may post a comment.