Nedumerire neexprimată

Nedumerirea nicicând exprimată prin cuvinte poate fi mai amplă decât cea concentrată într-o întrebare sau problemă.

Fără cuvinte, ea poate subzista perioade lungi de timp ori o viaţă întreagă. Întrucât, când ne întoarcem asupra unor astfel de perioade şi ne întrebăm de ce am trăit în cutare fel acum abandonat şi chiar privit ca ridicol, răspunsul cel mai lesne este acela că am avut o nedumerire despre modul în care ar fi trebuit să trăim.

Dar persistenţa în acel fel de a trăi nu poate fi justificată prin indicarea unei nedumeriri anume, chiar dacă o putem ulterior descoperi şi exprima lingvistic.

Nedumerirea a fost peste tot în viaţa de atunci, în toate manifestările ei aparent limpezi.