FILOSOFIE
Lecţia I
Manualul: Filosofie tip A,
autori: E. Lupşa, G. Hacman, Ed. Didactică şi Pedagogică
- necesitatea manualului
în desfăşurarea orelor
Cerinţe:
- participarea activă la
ore
- realizarea sarcinilor de
lucru care vor constitui obiectul evaluării în afara notării participării la
desfăşurarea orelor (realizarea unor eseuri, pregătirea materialului pentru
dezbaterile şi studiile de caz care vor avea loc şi conlucrarea pentru
sarcinile destinate lucrului în echipă)
- Locul filosofiei printre celelalte ştiinţe:
- prioritatea istorică a
filosofiei în raport cu ştiinţele naturii;
- prioritatea filosofiei
faţă de ştiinţele naturii sub aspectul determinării atitudinii intelectuale cu
care ne apropiem de o ştiinţă sau alta; întrebarea primară despre sensul lumii
şi al existenţei umane şi ipostazele ei implicite în comportamentul uman (cazul
banal al căutării unei poziţii comode pe scaun ca o instanţiere a grijii omului
de a înţelege binele lucrurilor)
- Utilitatea filosofiei: La ce este bună filosofia?
Răspunsul filosofului M. Heidegger - filosofia nu este buna la nimic – şi
cerinţa de a înlocui întrebarea cu Sunt
eu bun pentru filosofie?
Înţelegerea utilităţii altor ştiinţe decât filosofia; exemplificări:
biologia, fizica, matematica etc.
Limitele utilităţii generate de pierderea gândirii proprii în favoarea
lucrurilor devenite folositoare datorită ştiinţelor.
Modalitatea prin care o ştiinţă se constituie ştergând identităţile
creatorilor ei. Diferenţa faţă de filosofie care nu este o ştiinţă unitară, ci
poartă un nume unic numai în virtutea temelor comune de gîndire şi întrebărilor
asupra cărora s-au pronunţat diverşi filosofi.
Există lucruri inutile în
viaţă care să ne fie mai de preţ decât cele utile?
Lucrurile inutile par a fi
mai apropiate de eu decât cele utile. Filosofia pare a fi şi ea mai apropiată
de eu. De ce se pune întrebarea „Sunt eu bun pentru filosofie?”
Alte cazuri în care ne punem implicit sau explicit întrebarea „Sunt eu bun
pentru ceva sau altceva?”
Cum depăşeşte filosofia omul? Înţelegerea sintagmei „există ceva în om şi
totuşi dincolo de om” în contextul comportamentelor umane şi al preocupării
pentru înţelegerea realităţii.
- Instrumentele gândirii filosofice ca mijloace de a depăşi particularul din lume şi din om
- întrebarea – cum poate fi mai importantă decât răspunsul?
- conceptul – ascendenţa logică către generalitate
- argumentaţia ca modalitate de susţinere a opiniilor altfel decât prin
recursul la realitatea observabilă
Temă: prezentarea în cel mult 10 rânduri a
unei situaţii de viaţă în care omul are nevoie de o gândire reflexivă similară
celei filosofice
No comments:
Post a Comment
Note: Only a member of this blog may post a comment.