Dezbatere(12): Limbajul nonverbal

Dezbatere, oratorie şi retorică

12

LIMBAJUL NONVERBAL

Elementele limbajului nonverbal

• Contactul vizual
• Expresiile feţei
• Gesturi
• Poziţia corpului
• Mişcarea corpului

Averisment: limbajul nonverbal trebuie dozat în aşa fel, încât publicul să nu îl reţină în defavoarea limbajului verbal, prin care se transmit mesajele

Cerinţă: deşi limbajul nonverbal trebuie să fie echilibrat, orice mişcare, contact vizual etc. trebuie să fie exagerate în raport cu utilizarea lor în comportamentul obişnuit

Contactul vizual

- înaintea discursului, trebuie identificate câteva feţe prietenoase sau doritoare să te asculte (publicul trebuie „scanat” în prealabil, până găseşti feţele prietenoase; dacă persoana asupra căreia îţi opreşti privirea refuză comunicarea, treci repede la o alta)

- când începi discursul, te uiţi în ochii unei singure persoane cu expresie prietenoasă, apoi, după câteva momente, treci la altele cu aceeaşi expresie

- prin contact vizual direct, transmiţi publicului încrederea în competenţa ta şi stabileşti un contact cu publicul, îi laşi impresia sincerităţii

- prin contact vizual, reuşeşti să iei pulsul atitudinilor publicului şi să îţi modifici discursul în aşa fel încât să reduci eventualele reacţii negative sau senzaţia de plictiseală

- nu trebuie să clipeşti des, inspiră nesiguranţă

Expresiile feţei

- zâmbetul este cea mai importantă expresie facială

- înaintea unui discurs, trebuie studiate în oglindă expresiile feţei prin care exprimi: dezgustul, fericirea, tristeţea, stânjeneala, surpriza, emoţia, secretul, plăcerea, oboseala, somnolenţa, amărăciunea, gândirea serioasă, confuzia, mânia, încrederea, sila

Gesturile

- nu se reduc la mişcarea mâinilor, ci la mişcarea tuturor membrelor şi a corpurilor, comunicând cu alte forme de exprimare nonverbală şi verbală

- trebuie coordonate cu limbajul verbal

- gesturile nu sunt universale, există diferite semnificaţii pentru fiecare cultură sau audienţă (de exemplu, un grup de tineri înţelege altfel unele gesturi decât un grup de oameni maturi)

- trebuie evitată folosirea degetului arătător, deoarece poate lăsa impresia că dispreţuieşti publicul de pe o poziţie de autoritate

- mâinile depărtate semnifică deschiderea, încrucişate opusul

- pumnul închis semnifică mânie şi frustrare

Poziţia corpului

- trebuie controlată chiar înainte de a vorbi; nu trebuie să fii surprins consultând materiale scrise

- poziţia dreaptă (cu picioarele drepte) semnifică autoritate şi încredere; aplecarea puţin înainte – faptul că îţi pasă de public; aplecarea într-o parte – dispreţul faţă de o opinie opusă celei susţinute de tine; umerii strânşi – lipsa de încredere, nesiguranţa

- pentru discursul emoţional, este nevoie să îţi îndrepţi corpul înainte

- nu trebuie să te joci cu mâinile, să le ţii în buzunar, încrucişate la spate sau în faţă

- nu trebuie să te balansezi

- trebuie să ţii capul drept şi bărbia uşor ridicată

- nu trebuie să priveşti în jos, dacă este nevoie să consulţi un material scris, nu trebuie să te uiţi în jos mai mult de câteva clipe

Mişcarea corpului

-  cu cât publicul este mai mare, cu atât trebuie să fie mai ample mişcările corporale

- nu trebuie să te mişti într-un colţ al scenei şi să rămâi acolo

- dacă te mişti prin sală, trebuie să revii la locul central de unde ţi-ai început discursul

- nu trebuie să mergi cu spatele sau în diagonală

- când mergi prin sală, trebuie să o faci încet

- nu trebuie să îţi întorci spatele la public sau să o faci pentru puţine momente

Bibliografie:

Fred Miller, Public Speaking!, St. Louis, 2011