Studii sociale(4): Funcţiile jurnalistului

TIPURI DE ARTICOLE DE PRESĂ POTRIVIT FUNCŢIILOR JURNALISTULUI

Editorialul (funcţia evaluativă a jurnalistului):

Autor: Liviu Avram

Publicaţie: Adevărul, 19 martie 2018

RoExit, al doilea pas?
adev.ro/p5uwom

Am citit documentul din 10 octombrie 2012 al Comisiei Europene, adresat ministrului Justiţiei, Mona Pivniceru – şi despre care Propaganda Mafiei zice că era o „listă neagră” a demnitarilor care trebuiau condamnaţi. După gestul de sfidare al Curţii Constituţionale, care a rupt ambasadele cu UE în privinţa MCV, acesta este al doilea episod care arată că autorităţile de la Bucureşti ne pregătesc în secret o coliziune brutală cu Uniunea Europeană.

…… Fiecare are libertate totală să-şi închipuie cum a ajuns documentul în presă, dar părerea mea este că acesta a fost sifonat de actualul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader. Problema e că înainte de a fi distribuit public, documentul trebuia mai întâi „interpretat” în mod corespunzător, altminteri n-ar fi stârnit emoţia necesară. Iar „lista neagră a demnitarilor condamnaţi direct de la Bruxelles” sună destul de convingător pentru un anumit public.

Informaţia (funcţia informativă a jurnalistului):

Stroe: După ce va fi realizat, Podul de la Brăila va fi al treilea proiect de acest fel din Europa

agerpres.ro

Proiectul Podului de la Brăila are o valoare de aproximativ 500 de milioane de euro, este unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din ultimii 27 de ani lansate în România şi va fi construit de o asociere de firme din Europa şi din Asia, ceea ce oferă un plus de simbolistică importanţei acestui proiect, a declarat, luni, ministrul Transporturilor, Felix Stroe, într-o conferinţă de presă.

"Semnăm astăzi contractul pentru unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din ultimii 27 de ani lansate în România. Este un proiect de aproximativ 500 de milioane de euro, ce va fi construit de o asociere de firme din Europa şi din Asia, ceea ce oferă un plus de simbolistică importanţei acestui proiect. După ce va fi realizat, Podul de la Brăila va fi al treilea proiect de acest fel din Europa", a spus Stroe.

Explicaţia (funcţia evaluative-informativă):

Publicaţie: Adevărul, 21 martie 2018

România riscă să plătească daune importante pentru că birocraţia a blocat construirea podului peste Dunăre de la Brăila. Cine sunt vinovaţii
adev.ro/p5xskq

Proiectul podului peste Dunăre va fi amânat cu cel puţin câteva luni din cauza problemelor cu exproprierile şi devierea infrastructurii electrice, de comunicaţii şi de irigaţii. CNAIR a anunţat că licitaţiile aferente acestor etape nu s-au finalizat, în cazul exproprierilor existând un litigiu legat de caietul de sarcini, ce ar putea ajunge în instanţă.

Ceea ce la un moment dat părea foarte simplu în privinţa proiectării şi construirii podului care urmează să lege cele două maluri ale Dunării între oraşul Brăila şi oraşul tulcean Măcin, a devenit deodată fdoarte complicat. Conducerea Companiei Naţionale pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a recunoscut, pe 20 martie, că deşi a dat ordinul pentru începerea proiectării (contractul cu asocierea Astaldi S.p.A. – IHI Infrastructure Systems CO. LTD fiind deja semnat), în fapt lucrarea nu poate fi demarată deoarece partea română nu a finalizat, din vina ei, procedurile preliminare.

Articolul educativ-informativ (funcţia educativ-informativă a jurnalistului)

Utile: Amortirea degetelor de la maini: cauze, simptome si tratament

Nervii din corp sunt responsabili de transmiterea impulsurilor de la membre catre creier si de la creier spre corp. Atunci cand nervii sunt presati, afectati sau iritati, pot aparea senzatiile de amorteala. Principalele simptome ale amortirii degetelor de la maini tin de senzatia de intepatura, de furnicatura suparatoare, care nu pare cauzata de niciun disconfort. Uneori poti experimenta si arsura sau stare de neputinta, ca si cum degetele nu ar mai putea servi functiilor lor zilnice.

DivaHair

Articolul de divertisment (funcţia de divertisment a jurnalistului)

Pe fetele lui Salam, Minune si Guta le stii, dar pe a lui Vali Vijelie nu ai mai vazut-o! Si-a tinut fiica ascunsa pana acum!

cancan.ro

Vali Vijelie este un barbat implinit din toate punctele de vedere, deoarece are o familie frumoasa si o cariera invidiata de multi. Doar mariajul sau a fost unul cu suisuri si coborasuri, din cauza infidelitatii manelistului.
Artistul are doi copii, un baiat si o fata, pe care ii iubeste ca pe ochii din cap. Cati este fiica lui Vali Vijelie, in varsta de 17 ani, si arata arata tot mai bine pe zi ce trece. Fata cantaretului a fost botezata de Adrian Minune. Numele ei care apare in certificatul de nastere a fost pus dupa numele pe care il are si sotia lui Minune, Cati.

Casatoria dintre Vali Vijelie si sotia sa, Carmen Trifu a fost presarata cu certuri si scandaluri. In 2011, Vali Vijelie era sa divorteze de partenera sa de viata, din cauza ca nu a putut sa renunte la escapadele sale amoroase.

Aventurile pe care le-a avut tatal tinerei se pare ca au reusit sa o afecteze si pe Cati foarte mult, din cauza ca atitudinea pe care o avea fata de tatal sau in acea perioada era total schimbata. Insa, odata cu trecerea timpului lucrurile au revenit la normal.

Din cauza ca nu a fost fidel si nu poate renunta la femeia  cu care a dus o viata dubla, Carmen a decis sa ii faca bagajele lui Vali Vijelie si sa i le puna la usa. Pentru o perioada de timp cei doi au fost certati, insa intr-un final femeia s-a decis sa il ierte, sa ii mai ofere o sansa.

Studii sociale(3): separaţia puterilor în stat - test

Se dă următorul fragment dintr-o ştire:          

 „Curtea Constituțională a respins solicitarea lui Călin Popescu Tăriceanu și a decis că procurorii DNA pot ancheta hotărâri de guvern. Astfel, CCR a decis că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Guvern.

            Ancheta DNA în cazul Belina nu vizează oportunitatea, ci legalitatea actelor, au decis judecătorii CCR.

            Preşedintele Senatului a cerut CCR să constate un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Guvern, iar la şedinţa CCR din 16 noiembrie ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, le-a prezentat judecătorilor constituţionali argumentele Guvernului în favoarea acestei sesizări, susţinând că este admisibilă. El a spus că DNA nu are competenţe de a ancheta legalitatea sau oportunitatea emiterii unei Hotărâri de Guvern” (www.digi24.ro)

1. Indicaţi instituţiile care reprezintă cele trei puteri în ştirea de mai sus (3p.)

2. Explicaţi în câteva rânduri între care puteri şi ce fel de conflict posibil fusese semnalat de preşedintele Senatului (1p.)

3. Explicaţi pe scurt care este rolul CCR implicat în această ştire. (1p)

4. Cum se numeşte instituţia indicată drept DNA şi din ce instituţie a puterii judecătoreşti face parte? (1p)

5. În ce ar consta diferenţa dintre oportunitatea şi legalitatea unei hotărâri de guvern? (1p)

6. Explicaţi în câteva rânduri cum este demonstrată în cadrul ştirii principiul democratic al supremaţiei legii? (2p)

Studii sociale(2): Neimplicarea în democraţie - fişă de lucru

Consecinţele neimplicării cetăţeanului într-un stat democratic

Cea mai proasta solutie e boicotul. De ce votez in 25 mai

de Dan Tapalaga

Luni, 12 mai 2014

(fragmente)

Intalniti, foarte probabil, tot mai multi cunoscuti scarbiti pe buna dreptate de personajele, de harmalaia si derizoriul campaniei din acest an. Parca niciodata n-a fost atat de urata, de violenta si de stupida. Oamenii de buna credinta se retrag reflex in carapace, fac pasul inapoi, cu mana la nas. Totul in Romania politica de azi le pute ingrozitor. Nimic nu-i satisface, nici un partid nu le ofera puritatea visata sau macar un dram de decenta.

Daca le sugerezi sa voteze cu lista candidatului X sau Y, vor gasi repejor argumente valide sa-ti faca praf optiunea. Te vor privi ca pe ultimul prost care inca nu s-a prins ca toti sunt o apa si-un pamant. Uite aici, esti chior, numai corupti, expirati, populisti sau incompetenti! Ce sa alegi? 

Iar ca ei gandesc, cum spuneam, tot mai multi. Numarul celor care refuza sa voteze creste nu doar in Romania, ci si in Europa. Intreg continentul traverseaza  o profunda criza democratica, cu vechi partide care si-au pierdut legitimitatea, fiind alese de un numar mic de cetateni. Tot mai multi se simt fie nereprezentati, fie voteaza pseudo-oferte politice, ciudati, zaltati si extreme pentru a sanctiona astfel osificarea sistemului.

Marea povocarea in Romania si aproape oriunde in Europa este restabilirea increderii in politica si politicieni, redesteptarea interesului in randul publicului, in special atragerea celor tineri in joc. Scarba, dezgustul, refugiul in false teme si alegerile excentrice nu rezolva deficitele democratice. Dimpotriva, le agraveaza.

A protesta prin neparticipare, greva cetateneasca sau prin anularea votului este, oricum o intoarcem, un gest perfect inutil intr-o democratie. Nici un politician nu se va simti presat, amenintat sau obligat sa schimbe ceva. Dimpotriva, cu totii se vor bucura nespus ca scapa atat de usor de electoratul exigent, cu pretentii, capabil sa le ridice probleme, sa gandeasca cu capul lui.

Evident ca toate partidele sunt imperfecte, dar nu toate functioneaza la fel de subred. Sigur ca toate partidele romanesti, de stanga sau de dreapta, s-au compromis de-a lungul timpului, mai mult sau mai putin. Dar nu toate conduc la fel de prost. Intre coruptia unora si altora identificam, totusi, diferente enorme.

Nu putem pune semnul egal intre modul in care un partid sau altul respecta reguli si institutii democratice, independenta justitiei, libertatea presei etc. Sigur ca la varf gasim o groaza de expirati, dar parca nu sunt chiar toti depasiti si rasuflati. Mai sunt destui carora inca le pasa si muncesc onest, eficient, pentru binele public. A-i abandona e un act de lasitate.

A te feri din calea lor inseamna a lasa spatiu de manifestare doar electoratului captiv. Cata orbire! Sa pretinzi ca lupti pentru progresul mentalitatilor si al societatii in general lasand cele mai conservatoare si antiprogresiste forte sa-ti decida soarta, in locul tau, prin vot. In mod fatal, dupa votul tau imaculat dar neexprimat deci nefolositor nu va plange nimeni. In schimb, votul cumparat, manipulat, votul iresponsabil ne va face pe toti sa plangem. Si exact din cauza asta fiecare vot dat in cunostinta de cauza conteaza.

A lasa o tara pe doar pe mana alegatorilor vulnerabili la manipulare inseamna a contribui la condamnarea ei, a fugi din fata dezastrului, a contribui la distrugere prin pasivitate. Nu doar politicienii pot face rau unei tari, ci si cetatenii absenti, indiferentii si scarbitii care lasa cu buna stiinta o minoritate sa decida in locul majoritatii. Tot timpul se va gasi cineva dispus sa voteze, ceea ce face din boicot o simpla gesticulatie ridicola, ineficienta si cam prosteasca. Stiti povestea cu raul ajutat sa triumfe de oamenii buni care nu fac nimic.

Cum si in ce fel ai actionat pentru a le cere socoteala, pentru a-i obliga sa-si respecte promisiunile? Cum si in ce fel ai participat la insanatosirea sistemului, la o democratie mai puternica? De prestatia politicienilor te-ai saturat, de acord, sa zicem ca toti sunt de rahat. Dar de tine esti multumit? Sincer vorbind, ai ce pune in bilantul personal? Ce ai facut concret pentru a schimba ceva, cat de mic, in jurul tau? In afara de bombaneli, cu ce eforturi te lauzi?

Adevarat ca te simti foarte tentat sa le intorci spatele tuturor politicienilor, ca lipsa de perspectiva si orizont te demotiveaza, ca-ti vine sa emigrezi, dar boicotul intr-un moment ca acesta - cand se joaca soarta tarii pe zece ani de acum incolo - este cea mai proasta solutie posibila.

Pornind de la acest articol şi de la experienţa personală, răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Cum poate neprezentarea la vot să afecteze principiul democratic al puterii supreme a poporului?

2. Cum sunt afectate prin neprezentarea la vot principiile sistemului politic democratic precum: separarea puterilor în stat, domnia legii, egalitatea în faţa legii şi pluralismul politic?

3. În ce măsură este afectată legitimitatea puterii prin prezenţele slabe la vot?

4. Cum este influenţată prin neprezentare la vot condiţia cetăţeanului într-un stat democratic, care presupune lipsa supunerii cetăţeanului faţă de stat, asumarea drepturilor şi responsabilităţilor de către cetăţeni şi participarea liberă la viaţa societăţii?

Studii sociale(1) - fişă de lucru: totalitarism

Fragment dintr-un discurs al lui Hitler din 1933

În acele ceasuri când inimile noastre erau îngrijorate în privinţa vieţii şi viitorului naţiunii germane, vârstnicul conducător al Războiului Mondial ne-a chemat. I-a chemat pe aceia dintre noi aflaţi în partide şi ligi naţionaliste pentru a lupta sub stindardul lui încă o dată, în unitate şi loialitate, pentru salvarea naţiunii germane. De această dată, liniile frontulkui sunt acasă. Venerabilul Reichsprasident s-a aliat cu noi într-un muncă nobilă. Şi ca lideri ai naţiunii şi ai guvernului naţional, îi jurăm lui Dumnezeu, propriei noastre conştiinţe şi poporului nostru că noi ne vom împlini cu credinţă şi hotărâre sarcina ce ne-a fost conferită.

Moştenirea primită este una imensă. Sarcina cu care ne confruntăm este, din câte îşi poate aminti cineva, cea mai grea care a revenit vreodată unor oameni politici germani. Dar suntem plini de o încredere neţărmuită, pentru că noi credem în poporul nostru şi în virtuţile lui nepieritoare. Orice clasă şi orice individ trebuie să ne ajute să descoperim noul Reich.

Guvernul naţional o va privi ca datoria sa primă şi cea mai importantă pe aceea de a renaţte în naţiune spiritul unităţii şi cooperării. El va păstra şi apăra acele principii fundamentale pe baza cărora a fost întemeiată naţiunea noastră. El priveşte creştinismul ca temeiul moralităţii noastre naţionale şi familia ca bază a vieţii naţionale...

Instinctele turbulente trebuie înlocuite printr-o disciplină naţională ca principiul călăuzitor al vieţii noastre naţionale. Toate acele instituşii care sunt focarele de evergie şi vitalitate ale naţiunii noastre vor fi luate sub grija specială a guvernului.

Guvernul naţional intenţionează să rezolve problema reorganizării economiei şi comerţului cu două planuri cu o durată de patru ani:

Ţăranul german trebuie salvat pentru ca naţiunea să poată fi aprovizionată cu necesităţile vieţii...

Trebuie organizat un atac concertat şi atotcuprinzător împotriva şomajului, aşa încât clasa muncitoare germană să fie salvată din ruină...

Raportându-ne la programul politic prezent în discurs, cum se poate răspunde următoarelor întrebări:

1. Cine deţine puterea politică în stat?

2. Care este motivul pentru care conducerea statului de către Partidul Naţional-Socialist putea recurge la forţă?

3. În ce măsură este cetăţeanul subordonat statului vizat de Hitler?

4. Cetăţeanul este recunoscut sau nu ca persoană? Ce drepturi şi libertăţi i se pot încălca?