Dezbatere(6) - Argumente pentru afirmaţii normative

Dezbatere, oratorie şi retorică

6

ARGUMENTE PENTRU AFIRMAŢII NORMATIVE

            Afirmaţiile normative sunt cele care remarcă necesitatea impunerii unei reguli. În general, ele conţin verbe care semnalează necesitatea sau oportunitatea unor acţiuni: ar trebui, trebuie, ar fi bine sau necesar să... etc.

            Argumentele în favoarea unor asemenea afirmaţii pot urma modelul celor publicitar, cuprinzând următorii paşi:

(1) Mai întâi trebuie stabilită o nevoie de schimbare, lucru pe care îl realizezi arătând că acum există o situaţie dăunătoare. În domeniul publicităţii, se porneşte de asemenea de la încercarea de a te convinge că eşti însetat, neatractiv, că nu te hrăneşti sănătos, că ai probleme de sănătate netratate, sau că eşti obligat să consumi foarte mulţi bani pe alte variante de produse şi servicii decât cele propuse în reclamă.

De exemplu, avem afirmaţia „Ar trebui ca timpul alocat cursurilor şcolare pentru elevii din clasele terminale să nu depăşească 5 ore pe zi”

Exprimarea gravităţii situaţiei în cazul afirmaţiei date trebuie să arăţi că există elevi din clasele terminale cu mai mult de cinci ore pe zi şi să pui în evidenţă un efect dăunător. Pentru a accentua gravitatea situaţiei, se pot oferi dovezi sau exemple convingătoare. Argumentul care demonstrează existenţa problemei orarului cu mai mult de cinci ore pe zi şi exemplul oferit, trebuie să sugereze explicit sau implicit că există nevoia luării unei măsuri.

(2) După ce ai arătat că există o problemă cu situaţia prezentă. Trebuie să avansezi către prezentarea unei soluţii sau propuneri. În publicitate, această etapă corespunde cu prezentarea produsului. În dezbatere, poţi prezenta o propunere sau un plan, planul fiind propunerea ta de a rezolva problema. Cum orice propunere are puncte slabe, ea trebuie însoţită de un argument şi de o dovadă sau un exemplu în favoarea ei. De exemplu, pentru afirmaţia dată, se va face propunerea reducerii orelor la materii la care elevul poate învăţa şi prin efort individual, iar apoi să se dea un exemplu pentru o astfel de materie.

(3) Demonstrezi printr-un argument că propunerea ta este de fapt o soluţie la gravitatea situaţiei semnalată iniţial. La fel, reclamele se încheie cu semnalarea finală a faptului că produsul înlătură problema iniţială. Propunerea ta trebuie să fie la fel de amplă precum gravitatea semnalată. Finalul va conţine şi afirmaţii care să arate impactul pozitiv al propunerii tale în vederea soluţionării pe viitor a problemei.

De exemplu, pentru afirmaţia „Trebuie stimulată frecventarea şcolii în comunităţile rurale”, gravitatea fiind abandonul şcolar ridicat în acel mediu, iar soluţia asigurarea unor condiţii salubre la şcolile rurale, se poate observa că propunerea are un impact prea scăzut.

Exerciţiu: alcătuiţi un caz care să urmeze paşii indicaţi pentru afirmaţia „Elevilor ar trebui să li se impună să poarte uniforme”

Logică - lecţia XVII - tipuri de definiţii

LOGICĂ, ARGUMENTARE ŞI COMUNICARE

- LECŢIA XVII -

Tipuri de definiţii

- fişe de lucru –

1

Gnose-ologic	Definiţie ştiinţifică pentru temperatură Definiţie neştiinţifică pentru oxigen
Expri-mare	Definiţie explicită pentru nervozitate Definiţie implicită pentru superioritate
Obiec-tul definit	Definiţie reală pentru câine Definiţie nominală pentru introvertit
	Definiţie nominală lexicală pentru şiret
	Definţie stipulativă pentru printare
Proce- dura de definire	Definiţie prin gen proxim şi diferenţă specifică pentru emoţie
	Definiţie operaţională pentru absolvent de liceu
	Definiţie prin enumerare pentru performanţă şcolară Definiţie ostensivă pentru sală de clasă

2

Gnose-ologic	Definiţie ştiinţifică pentru oxigen Definiţie neştiinţifică pentru temperatură
Expri-mare	Definiţie implicită pentru nervozitate Definiţie explicită pentru superioritate
Obiec-tul definit	Definiţie reală pentru introvertit Definiţie nominală pentru câine
	Definiţie stipulativă pentru descărcat
	Definiţie stipulativă pentru CAS
Proce- dura de definire	Definiţie prin gen proxim şi diferenţă specifică pentru pasiune
	Definiţie constructivă pentru absolvent de liceu
	Definiţie ostensivă pentru performanţă şcolară Definiţie prin enumerare pentru sală de clasă

Cultură(5): Funcţiile mitului

Cultură şi mitologie

5.

Funcţiile mitului

            Potrivit lui Mircea Eliade, funcţiile principale ale miturilor sunt cea de a stabili nişte modele comportamentale şi de a provoca retrăirea unor experienţe religioase. Mitul dezvăluie modele comportamentale, pentru că el conţine povestiri despre zei sau evenimente desfăşurate într-un timp şi spaţiu sacre, aşadar sunt parte a acelei realităţi autentice la care cea a lumii oamenilor poate aspira numai raportându-se la ea.

            Astfel, în Mitul eternei reîntoarceri, M. Eliade afirmă despre mentalitatea primitivă privind existenţa:

„un obiect sau un act nu devine real decât în măsura în care imită sau repetă un arhetip. Astfel, realitatea se dobândeşte exclusiv prin repetare sau participare; tot ce nu are un model exemplar este „golit de sens”, adică lipsit de realitate (p. 40).”

            Cum zeilor le erau atribuite părţi sau funcţii ale naturii, ori le erau asociate fenomenele ei, comportamentul uman îl imitau ărin istorisirile despre zei pe cel cosmic. De exemplu, în multe culturi, un comportament uman esenţial precum căsătoria este raportat la unirea elementelor cosmice. În cultura greacă, există mitul unirii zeiţei Demetra cu Iason pe pământul proaspăt însămânţat, la începutul primăverii, subliniindu-se astfel asocierea dintre căsătorie şi fertilitatea pământului. Mituri asemănătoare au generat existenţa în Europa unor ritualuri de primăvară în care se realizează o uniune simbolică a tinerilor pentru a cauza repetarea actului originar de natură cosmică al fertilităţii. La fel, în China, cuplurile tinere mergeau primăvara să se unească pe iarbă ca să stimuleze regenerarea cosmică şi germinaţia universală. Pentru sumerieni, anul nou era celebrat prin mitul hierogamiei (nunţă sacră), când zeiţa Iştar (a fecundităţii) se culcă lângă Tammaz (sau Tammuz, zeu al hranei şi vegetaţiei). Regele reproducea nunta mitică printr-o uniune rituală cu zeiţa reprezentată de o preotesă într-o cameră secretă a templului, unde se afla patul nupţial al zeiţei (pp.32-3).

Forţa imitaţiei şi semnificaţia sacră a nunţii apare şi în Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă, în episodul recomandărilor magice ale babei către Harap-Alb:

 De unde dai, milostivul Dumnezeu să-ți dea, zise baba, și mult să te înzilească, luminate crăișor, că mare norocire te așteaptă. Puțin mai este, și ai să ajungi împărat, care n-a mai stat altul pe fața pământului așa de iubit, de slăvit și de puternic. Acum, luminate crăișor, ca să vezi cât poate să-ți ajute milostenia, stai liniștit, uită-te drept în ochii mei și ascultă cu luare-aminte ce ți-oi spune: du-te la tată-tău și cere să-ți dea calul, armele și hainele cu care a fost el mire, și atunci ai să te poți duce unde n-au putut merge frații tăi; pentru că ție a fost scris de sus să-ți fie dată această cinste.

Care sunt elementele creltine inserate în poezie?

În ce sens este prezentă imitaţia?

De ce au un caracter miraculos calul, armele şi hainele de nuntă ale mirelui?

În ce sens este prezentă ideea sacralităţii căsătoriei în ritualul ortodox al căsătoriei prin dansul mirului şi intonarea imnului „Isaie, dănţuieşte; Fecioara a avut în pântece şi a născut Fiu pe Emanuel, pe Dumnezeu şi Omul; Răsăritul este numele Lui, pe Care slăvindu-L, pe Fecioara o fericim. Sfinţilor mucenicei, care bine v-aţi nevoit şi v-aţi încununat, rugaţi-vă Domnului să se mântuiască sufletele noastre. Slavă Ţie, Hristoase Dumnezeule; lauda Apostolilor şi bucuria mucenicilor, a căror propovăduire este Treimea cea de o fiinţă.“

            Istoricul religiilor Joseph Campbell distinge patru funcţii ale mitului prezente în toate culturile, în măsura în care consideră că există o unitate psihică a umanităţii orientată către dezvăluirea transcendenţei în lume. Miturile ar suprinde aspecte legate de viaţa lui:

            - funcţia mistică: mitul deschide lumea către diensiunea misterului, către realizarea misterului subîntins tuturor formelor sale. Dacă misterul se manifestă prin toate lucrurile, universul devine o imagine sfântă.

            - funcţia cosmologică: se arată cum universul are o formă prin care pătrunde misterul.

            - funcţia sociologică: sprijinirea şi validarea unor comportamente sociale, cum ar fi, de exemplu, monogamia sau poligamia, dar şi legi etice precum înfăptuirea dreptăţii, arătarea milei etc.

            - funcţia pedagogică: te învaţă cum să trăieşti o viaţă de om indiferent de circumstanţe.

(v. Campbell, Joseph, The power of myth,Doubleday, 1988, pp. 49-50)

Filosofie - lecţia XXVI - structura eseului despre sensul vieţii

ESEU DESPRE SENSUL VIEŢII

- structură -

           

1. INTRODUCERE

conţine:

a. un răspuns la întrebarea „care este semnificaţia conceptului de sens al vieţii?”

b. un exemplu de situaţie în care omul îşi pune problema existenţei unui sens al vieţii;

(2 puncte; 1 + 1)

2. CUPRINSUL

conţine:

c.  opinia personală (consider că sensul vieţii este...; nu cred că există un sens al vieţii, ci...);

d. susţinerea opiniei prin 2 argumente (consider că sensul vieţii este... /sau că nu există un sens al vieţii... deoarece/pentru că/deoarece/întrucât);

e. un exemplu concret care să ilustreze opinia susţinută;

f. apropierea dintre opinia personală şi una studiată, pe care o rezumăm pe scurt: viziunea creştină, cea evreiască din Eccleziast, Camus, Freud şi Cioran (consider că opinia mea este în acord cu viziunea lui ..., deoarece şi ... susţine ideea ..., dar...)

g. semnalarea opoziţiei dintre opinia personală şi una studiată, pe care o rezumăm pe scurt (susţinând că ..., sunt în dezacord cu perspectiva oferită de ..., care consideră că sensul vieţii este/ că nu există un sens al vieţii etc.)

(5 puncte; 0,5 + 2 + 0,5 + 1 + 1)

3. CONCLUZIA

conţine:

h. reluarea pe scurt a opiniei personale;

i. menţionarea pe scurt a opiniilor diferite din rândul celor studiate (pro şi contra);

j. ideea că problema sensului vieţii este importantă pentru om, indiferent de diversitatea părerilor; pe scurt, menţionăm de ce o considerăm importantă.

(1 punct; 0,2 + 0,6 + 0,2)

Se acordă 1 punct pentru coerenţa eseului şi pentru claritatea exprimării.

Se acordă 1 punct din oficiu.

Dezbatere(5) - Termeni cheie

Dezbatere, oratorie şi retorică

5

TERMENI CHEIE

În analizarea unei moţiuni sau afirmaţii cu ajutorul unei definiţii, descoperim nişte termeni cheie pe care îi putem folosi pentru construirea unui argument în favoarea sau contra ei. Termenii cheie pot fi definiţi ca noţiuni fundamentale în jurul cărora sunt construite argumentele.

De exemplu, avem afirmaţia:

Acordarea de note mici demotivează elevul în privinţa  învăţării.

Cu ajutorul definirii termenilor putem descoperi următorii termeni:

Sancţiune (acordarea de note mici)

Evaluare a rezultatelor şcolare (acordarea de note mici)

Motivaţie (demotivează)

Învăţarea ca efort personal al elevului (învăţa)

Dacă argumentăm contra afirmaţiei, vom folosi drept termen cheie evaluarea rezultatelor elevilor; ceilalţi termeni descoperiţi – sancţiune, motivaţie şi învăţarea ca efort personal – vor fi trecuţi în plan secund şi puşi într-o relaţie de dependenţă faţă de un termen convenabil argumentaţiei noastre, cum ar fi „îndrumarea autorizată din partea profesorului”. În construirea unui argument contra, vom folosi termenii cheie de evaluare şi îndrumare sau echivalenţii lor.

Pentru a argumenta în favoarea afirmaţiei, vom folosi termenii cheie: sancţiune, demotivare, învăţarea ca efort personal. După etapa definirii afirmaţiei, putem de asemenea alege unii dintre termenii echivalenţi acestora cu o încărcătură mai puternică, cum ar fi pedeapsă în loc de sancţiune sau nepăsare în loc de demotivare. Din nou, aceşti termeni vor fi favorizaţi în dauna celor rămaşi, cum ede exemplu, cel de evaluare a rezultatelor şcolare.

Construiţi argumente pro sau contra afirmaţiei date în grupe de câte patru elevi; fiecare elev poate oferi câte un exemplu concret pentru susţinerea sau respingerea tezei, după care va fi selectat exemplul cel mai puternic pentru prezentarea argumentului în cadrul clasei.

Definiţi termenii următoarelor afirmaţii, stabililiţi-le semnificaţia, iar apoi descoperiţi termenii cheie utilizabili într-un argument pro sau contra (după alegerea fiecăruia) lor:

Popularitatea ne determină să avem o personalitate mai puternică.

Este necesară promovarea diversităţii culturale în societatea de azi.