Logică - lecţia XXI - demonstraţia

DEMONSTRAŢIA

- procesul logic (raţionamentul sau lanţul de raţionamente) prin care o propoziţie dată este conchisă numai din propoziţii adevărate

STRUCTURA DEMONSTRAŢIEI:

1. teza de demonstrat – propoziţia dată pe care urmează să o demonstrăm

2. fundamentul demonstraţiei – ansamblu de premise (= argumente) din care urmează să conchidem teza

3. procesul de demonstrare – raţionamentul sau ansamblul de raţionamente prin care deducem teza din premisele care formează fundamentul demonstraţiei

CORECTITUDINEA ÎN DEMONSTRARE:

- cu privire la teza de demonstrat

1. teza de demonstrat să fie clar şi precis formulată

2. teza de demonstrat trebuie să fie cel puţin o propoziţie probabilă

3. teza de demonstrat trebuie să rămână aceeaşi pe tot parcursul demonstraţiei

- cu privire la fundamentul demonstraţiei:

1. argumentele (premisele) demonstraţiei trebuie să fie adevărate

2. demonstraţia argumentelor trebuie să fie independentă de demonstrarea tezei (adevărul lor să nu depindă de adevărul tezei)

3. demonstraţia trebuie să fie corectă – să fie respectate regulile logice de inferenţă

Logică - lecţia XX - tipuri de raţionamente

RAŢIONAMENTELE

Raţionamentele – operaţia logică prin care de la o propoziţie sau mai multe denumite premise ajungem la o propoziţie denumită concluzie

TIPURI DE RAŢIONAMENTE

după direcţia procesului de inferenţă între general şi particular:

INFERENŢE DEDUCTIVE - de la premisă/e generală/e la concluzie generală sau particulară - din premise adevărate, concluzie adevărată a. după numărul premiselor: - imediate (1 premisă) - mediate (>1 premisă) b. după corectitudinea logică: - valide (premise adevărate + concluzie adevărată) - nevalide (premise adevărate + concluzie falsă) [c. după tipul premiselor, inferenţele mediate sunt: - ipotetico-categorice - disjunctivo-categorice]

INFERENŢE INDUCTIVE (nedeductive) - de la premisă/e particulară/e la concluzie mai generală - din premise adevărate, concluzie probabilă a. după numărul cazurilor examinate: - inducţii complete (toate cazurile) - inducţii incomplete sau amplificatoare (o parte din cazuri, concluzia este despre toate) b. după gradul de probabilitate al concluziei: - argumente nedeductive tari (premise adevărate + concluzie foarte probabilă) - argumente nedeductive slabe (premise adevărate + concluzie cu probabilitate scăzută)

exemple de

INFERENŢE DEDUCTIVE: conversiunea, obversiunea, silogismul, demonstraţia

INFERENŢE INDUCTIVE: inducţia incompletă, inducţia completă

Logică - lecţia XIX - definiţia: fişă de lucru

LOGICĂ, ARGUMENTARE ŞI COMUNICARE

- LECŢIA XIX -

Definiţia

- fişă de lucru –

Varianta 1:

I. Definiţi termenii subliniaţi, după care reformulaţi enunţul într-un limbaj accesibil:

Obişnuiam să iau fantasmele apărute în stările de anxietate drept metamorfoze ale lucrurilor reale. (5p; 2+3)

II. Precizaţi care sunt regulile încălcate de următoarele definiţii:

Un mijloc de transport este un mecanism care poate asigura transportarea mărfurilor sau persoanelor.

Comunicarea pe internet este un mod de a fi în contact cu ceilalţi oameni fără a avea inhibiţii.

Bucuria este senzaţia pe care o avem când obţinem un succes personal.

Optimismul este atitudinea prin care reuşim să nu fim abătuţi de presimţiri rele. (4p)

Varianta 2:

I. Definiţi termenii subliniaţi, după care reformulaţi enunţul într-un limbaj accesibil:

Personalitatea histrionică a magistrului meu mă făcea mefient după fiecare lecţie primită. (5p; 2+3)

II. Precizaţi care sunt regulile încălcate de următoarele definiţii:

Prietenia este şansa oamenilor de a trece mai uşor peste greutăţi.

Vinovăţia reprezintă o stare negativă a conştiinţei.

Tinereţea este vârsta care nu a ajus încă la stadiul maturităţii.

Medicina este profesiunea practicată de medici pentru asigurarea sănătăţii. (4p)

Logică - lecţia XVIII - test pentru identificarea propoziţiilor categorice

LOGICĂ, ARGUMENTARE ŞI COMUNICARE

- LECŢIA XVIII -

Propoziţii categorice

- test pentru identificarea propoziţiilor categorice –

 

Numărul 1

Se dă următorul text:

Orice om îşi doreşte mai mult de la viaţă, dar uneori viaţa nu oferă decât un număr limitat de posibilităţi. Prin urmare, nu există nicio viaţă care să poată fi judecată prea aspru. Cum nu avem o cunoaştere limpede a vieţilor altora, este posibil ca  unii oameni să nu fie  de fapt total responsabili pentru felul în care trăiesc.

a. Identificaţi cele 5 propoziţii categorice din text, transcriindu-le după formulele standard (Toţi, Niciunul, Unii, Unii...nu). 5p

b. Menţionaţi care este concluzia argumentului. 2p

c. Formulaţi o propoziţie care să contrazică concluzia argumentului. 2p

Numărul 2

Se dă următorul text: 

Muzica te aduce într-o lume aparent necunoscută. Unele trăiri sugerate de muzică sunt stranii. Nimeni nu le-ar putea explica foarte precis. Şi totuşi, ele fac parte din sfera umană. Aşadar, anumite trăiri umane nu sunt pe deplin explicabile.

a. Identificaţi cele 5 propoziţii categorice din text, transcriindu-le după formulele standard (Toţi, Niciunul, Unii, Unii...nu). 5p

b. Menţionaţi care este concluzia argumentului. 2p

c. Formulaţi o propoziţie care să contrazică concluzia argumentului. 2p

Logică - lecţia XVII - tipuri de definiţii

LOGICĂ, ARGUMENTARE ŞI COMUNICARE

- LECŢIA XVII -

Tipuri de definiţii

- fişe de lucru –

1

Gnose-ologic	Definiţie ştiinţifică pentru temperatură Definiţie neştiinţifică pentru oxigen
Expri-mare	Definiţie explicită pentru nervozitate Definiţie implicită pentru superioritate
Obiec-tul definit	Definiţie reală pentru câine Definiţie nominală pentru introvertit
	Definiţie nominală lexicală pentru şiret
	Definţie stipulativă pentru printare
Proce- dura de definire	Definiţie prin gen proxim şi diferenţă specifică pentru emoţie
	Definiţie operaţională pentru absolvent de liceu
	Definiţie prin enumerare pentru performanţă şcolară Definiţie ostensivă pentru sală de clasă

2

Gnose-ologic	Definiţie ştiinţifică pentru oxigen Definiţie neştiinţifică pentru temperatură
Expri-mare	Definiţie implicită pentru nervozitate Definiţie explicită pentru superioritate
Obiec-tul definit	Definiţie reală pentru introvertit Definiţie nominală pentru câine
	Definiţie stipulativă pentru descărcat
	Definiţie stipulativă pentru CAS
Proce- dura de definire	Definiţie prin gen proxim şi diferenţă specifică pentru pasiune
	Definiţie constructivă pentru absolvent de liceu
	Definiţie ostensivă pentru performanţă şcolară Definiţie prin enumerare pentru sală de clasă

Logică - lecţia XVI - bariere în comunicare

LOGICĂ, ARGUMENTARE ŞI COMUNICARE

- LECŢIA XVI -

Bariere în comunicare

Brouwer Adriaen - Bătaie între ţărani

            Existenţa unor bariere în comunicare fie împiedică desfăşurarea ei, fie o transformă într-o confruntare între participanţi, şi nu între mesajele acestora. Printre aceste bariere, se numără cele afective, logice şi verbale.

            Barierele afective au mai multe surse, dintre care:

            1. neîncrederea în capacitatea personală de a transmite şi susţine argumentativ un mesaj

            2. neîncredere în capacitatea sau voinţa interlocutorilor de a-ţi asculta mesajul transmis

            3. dorinţa de a te impune prin comunicare, neglijând conţinutul acesteia

           

I. Se dă textul:

Bietele profesoare! Ba mai vin şi mamele să se plângă:

- Cum se poate, domnişoară, băiatul meu şi-a pierdut condeiul!

- De ce nu învaţă nimic fiul meu, domnişoară?

- De ce n-a luat menţiune şi băieţelul meu? Învaţă foarte bine!

 Edmondo de Amicis, Cuore

Care sunt barierele implicite de comunicare din întrebările mamelor şi care sunt efectele acestora?

Cum ar putea fi reformulate întrebările, aşa încât aceste bariere să fie depăşite?

II. Se dă textul:

- Vrei puţin vin? o întrebă îmbietor Iepurele de Martie.

Alisa se uită de-a lungul mesei, dar nu văzu altceva de băut decât ceai.

- Nu văd vin defel – zise.

- Nici n-avem – spuse Iepurele de Martie.

- Nu prea e politicos din partea dumitale să oferi ce nu ai – zise Alisa supărată.

- Nu prea e politicos nici din partea dumitale să te aşezi fără să fii poftită – răspunse Iepurele de Martie.

L. Caroll, Peripeţiile Alisei în ţara minunilor

Care sunt barierele de comunicare din text şi cauzele acestora?

Pe baza celor două texte şi a experienţei personale, formulaţi un cod de reguli de comunicare, care să cuprindă cel puţin cinci puncte.

            Barierele logice şi de limbaj din comunicare sunt cauzate de expunerile confuze ale mesajelor, fără a ţine cont de posibilitatea ca ele să fie urmărite prin simpla ascultare.

- Ai perfectă dreptate! zise Ducesa. Şi morala acestui lucru este: „Fii ce-ai vrea să pari a fi” sau, mai simplu spus, dacă vrei: „Nu-ţi închipui niciodată că nu eşti altceva decât ceea ce ar putea părea altora că ceea ce erai sau ai fi putut fi nu era altceva decât ceea ce ai fost părându-li-se altceva.”

- Cred că v-aş înţelege mai bine – spuse Alisa foarte politicos – dacă aş vedea scris pe hârtie ce spuneţi; aşa nu prea pot să vă urmăresc.

L. Caroll, Peripeţiile Alisei în ţara minunilor

- care sunt sursele confuziei?

- cum poate fi transformată replica Ducesei într-un mesaj clar?

            Barierele logice propriu-zise sunt cauzate de încălcarea regulilor argumentării; de exemplu, există regula de a nu trece de la afirmaţii particulare la unele generale, fără a avea cazuri particulare suficient de numeroase şi elocvente:

Se dau următoarele exemple de generalizări neîntemeiate:

Elevii clasei a X-a F sunt lipsiţi de bun simţ.

Oamenii needucaţi sunt foarte violenţi.

Fetele sunt mult mai înclinate spre ceartă decât băieţii.

Suferinţa personală ne ajută să fim mai înţelegători cu oamenii din jur.

Cum pot fi combătute aceste generalizări?

Logica - lectia XV - conflict şi negociere

LOGICĂ, ARGUMENTARE ŞI COMUNICARE - LECŢIA XV – Argumente și contraargumente în negociere şi rezolvarea de conflicte - limita argumentului silogistic sau a raţionamentelor cu propoziţii compuse: susţinerea numai a propriului punct de vedere, cu intenţia persuasivă (sau de convingere) de a-l impune celuilalt sau celorlalţi

Generarea conflictului din cauza a două poziţii argumentate (argument şi contraargument) Exemplul 1: a) Dacă maşina personală este foarte utilă, atunci merită achiziţionată. Este folositoare, pentru că poţi ajunge mai repede la serviciu sau la şcoală, poţi face mai uşor cumpărăturile şi excursiile cu multe bagaje, îţi poţi organiza timpul plecării de acasă după propria voinţă, fără a depinde de orarul mijloacelor de transport. Aşadar, merită să-ţi cumperi o maşină. b) Dacă numărul de maşini dintr-o ţară sporeşte, apar probleme de trafic şi poluare. Să ne gândim mai bine dacă este necesar să ne cumpărăm o maşină, cunoscând că vom contribui astfel la dificultăţile de trafic şi la infestarea aerului respirat de toţi. - cum ar putea fi soluţionată o confruntare, dacă cineva ar adopta argumentul a şi altcineva argumentul b, exprimându-se poziţiile diferite sub forma „vreau să-mi iau maşină!” / „nu-ţi lua maşină!”? - conflictul este raţional sau emoţional, caz în care o dorinţă s-ar opune unei interdicţii? Urmările conflictului: - lipsa conlucrării sau separaţia - violenţa (anularea celuilalt) - cedarea

Negocierea - o formă de stingere a conflictelor, când conlucrarea sau convieţuirea părţilor este o necesitate - originea negocierii – negoţul – Exemplul (2) NEGUSTOR: Vreau 800 de drahme pe covorul ăsta! CUMPĂRĂTOR: Este prea mult. NEGUSTOR: Nu pot să scad preţul, pentru că este un covor bine împletit şi foloseşte materiale scumpe. CUMPĂRĂTOR: Dar am văzut unul la fel în târg la 600 de drahme. NEGUSTOR: Nu poate fi adevărat, era unul de o calitate mai proastă. CUMPĂRĂTOR: Atunci înseamnă că nu-mi permit decât covoare de calitate mai proastă. NEGUSTOR: Bine, ţi-l dau pentru 650 de drahme. CUMPĂRĂTOR: De acord. - în ce constă negocierea? care sunt argumentele şi contraaregumentele? este o negociere bună a cumpărătorului? cine iese în avantaj? Trăsăturile negocierii - insistenţa şi spontaneitatea găsirii unor soluţii noi şi avantajoase pentru aplanarea unui conflict şi obţinerea unui acord - validitatea argumentelor este secundară în raport cu puterea de a convinge partenerul negocierii PRINCIPIILE NEGOCIERII: 1. informarea personală este instrumentul cel mai convingător pe care îl putem folosi într-o negociere (cine sunt partenerii negocierii? Ce fel de compromisuri fac de obicei? Sunt ataşaţi de subiectul negocierii? Ce îi va costa dacă nu ajung la un acord?) 2. situaţia tratată într-o negociere nu este niciodată stabilă şi poate fi divizată în mai mult decât un singur mod (se pot căuta prealabil soluţii la întâmplare) 3. oamenii sunt motivaţi de interese care stau ascunse în spatele poziţiilor adoptate în negociere - putem descoperi interese prin întrebări, nu prin argumente ad hominem: de ce vrei asta? Care este motivul pentru care spui asta? - ajutăm ca partenerii negocierii să-şi înţeleagă mai bine poziţiile susţinute: Am dreptate să spun că tu crezi că...? - testăm alternativele de soluţionare: chiar vrei să ajungem la un acord? Ce-ai face dacă negocierile ar eşua? 4. trebuie găsite criterii obiective ca principii pentru obţinerea unui acord - cum s-a decis în alte negocieri? - se evită crearea unui conflict personal în negociere 5. este nevoie de imaginarea unor soluţii de a te retrage din negociere, dacă ea eşuează - cunoaşterea soluţiilor de retragere scade presiunea din negociere

Exerciţiu  Se dă situaţia de conflict: doreşti ca în echipa de baschet a clasei să nu fie admis un coleg simpatizat de ceilalţi, dar care este un sportiv slab; trebuie să negociezi cu ceilalţi coechipieri excluderea lui, chiar dacă ei argumenteată că este util echipei a)     Despre ce ne informăm? b)     Care sunt situaţiile posibile de soluţionare? c)     Ce întrebări trebuie să le punem celorlalţi pentru a le afla interesele ascunse? d)     Ce criterii obiective trebuie să găsim pentru a obţine acordul? e)     Ce alternative avem în cazul eşecului?

Logica - lectia XIV - propoziţii categorice

LOGICĂ, ARGUMENTARE ŞI COMUNICARE

- LECŢIA XIV –

TEST LA LOGICĂ

- PROPOZIŢIILE CATEGORICE ŞI RAPORTURILE DINTRE ELE -

Se dă textul:

Oamenii inteligenţi gândesc de două ori înainte de a face un lucru, căci asta înseamnă să îţi foloseşti raţiunea când te confrunţi cu realitatea. Unele lucruri nu pot fi înţelese de prima dată. Numai cele simple pot fi făcute imediat, iar omul inteligent reuşeşte să le facă astfel.

1. Stabiliţi formele standard ale propoziţiilor categorice prezente în text în limbaj natural şi în limbaj logic, precizând ce tip de propoziţii sunt. 5p.

2. Descoperiţi o contradicţie prezentă în text pe baza raporturilor logice dintre propoziţiile categorice. 2p.

3. Pentru propoziţia „Orice om are defecte” luată ca adevărată, stabiliţi cum sunt celelalte trei tipuri de propoziţii categorice (adevărate, false, plauzibile). 1p

4. Reprezentaţi prin diagrame Venn şi Euler propoziţia de la punctul 3. 1p

1p oficiu