Dezbatere(11): cuprinsul şi finalul

Dezbatere, oratorie şi retorică

11

CERINŢE PENTRU CORPUL DISCURSULUI PUBLIC ŞI PENTRU ÎNCHEIEREA ACESTUIA

CERINŢE PENTRU CORPUL DISCURSULUI PUBLIC

Educarea – publicul trebuie să obţină mai multe informaţii decât cele avute înainte de ascultarea discursului; ca exerciţiu anterior elaborării discursului, vorbitorul poate să utilizeze următoarea schemă:

În timp ce publicul se va gândi la discursul meu, publicul îşi va aminti de:

1.

2.

3.

Distrarea – publicul ascultă cu mai mare atenţie, când ascultarea discursului este concepută ca o activitate distractivă (sau de entertainment)

Explicarea

- ideile prezentate în discurs trebuie explicate în aşa fel încât să fie înţelese de majoritatea publicului, nu de specialişti

- dacă discursul tău solicită un proces de înţelegere îndelungat, vor fi reţinute mai puţine idei

- oamenii au stiluri diferite de învăţare – auditiv, vizual şi chinestezic; discursul trebuie să fie transmis folosind toate aceste stiluri

- discursul trebuie să fie exprimat simplu, simplitatea însemnând că ideile sunt exprimate într-o manieră în care pot fi asimilate imediat

- trebuie eliminate exprimările inutile, termenii tehnici (sau să fie folosiţi împreună cu explicarea lor în termeni mai simpli)

- în desfăşurarea discursului, vorbitorul trebuie să se întrebe permanent care va fi importanţa a ceea ce spune pentru public; trebuie evitate expresiile care lezează anumite categorii de persoane (referinţe rasiste, religioase, etnice, privitoare la orientarea sexuală, la defecte fizice), deoarece în felul acesta se pierde o parte din audienţă

FINALUL DISCURSULUI

a. rezumatul final

b. finalul de impact

a. rezumatul final

- Sunt rezumate ideile, nu poveştile care le exemplifică

- Rezumatul este introdus printr-o formulă clară; de exemplu: „înainte de a-mi încheie prezentarea/discursul, să recapitulăm ce am învăţat astăzi...;” „în concluzie, aşa cum am susţinut anterior, este de reţinut că problema x prezintă aspectele y, w, z;” „ajunşi la finalul discursului, să ne amintim de principalele puncte semnalate: în primul rând..., în al doilea... şi în final...”

b. finalul de impact

- înainte de a încheia discursul, publicul trebuie avertizat că urmează finalul, de exemplu prin formulele:

• A sosit timpul să încheiem prezentarea
• Îmi voi încheia discursul cu...
• Hai să îmi închei discursul cu...
• Ceasul îmi spune că este timpul să închei discursul. Aşadar,...

- Forme de final puternic, de impact:

·        Îndemnul la acţiune (să-i ceri publicului să facă ceva; de ex., donaţi sânge, nu aruncaţi deşeuri în natură; feriţi-vă de..., nu judecaţi...)

·        Lansarea unei provocări (de ex., să văd care din dumneavoastră va putea să se abţiă vreme de o săptămână de la consumarea alimentelor de tip fast-food)

·        Umorul

·        Un citat sau o poveste spusă pe scurt

·        Schimbarea stilului de a vorbi (de exemplu, la un discurs energic şi plin de umor, să formulezi o încheiere serioasă, urmând unui moment de tăcere)

·        Conectarea încheierii cu deschiderea; dacă începi cu o poveste şi o laşi neterminată, acum o continui (de ex., vă aduceţi aminte că v-am spus de tânăra care a fost folosită în traficul de persoane, pentru că a fost racolată de pe internet? Să vă spun acum ce i s-a întâmplat: )

·        Folosirea titlului în încheiere (titlul şocant va primi o explicaţie; de ex., „ de ce mi-am intitulat discursul „Planeta în pericol de sufocare”? Pentru că într-adevăr, când vorbim despre poluarea aerului, este îndreptăţit să spunem că planeta este în pericol de sufocare)

Dezbatere(10): Rezumatul viitorului discurs

Dezbatere, oratorie şi retorică

10

REZUMAREA A CEEA CE URMEAZĂ SĂ PREZINŢI ÎNTR-UN DISCURS

Rezumatul este parte a deschiderii unui discurs şi îndeplineşte următoarele roluri:

            - oferă publicului structura discursului pe care îl vor asculta, aşa încât să îl poată urmări mai uşor

            -  asigură garanţia că i se poate găsi o soluţie problemei abordate în discurs la nivelul titlului, introducerii şi captării atenţiei

Condiţiile care trebuie respectate în expunerea rezumatului:

- să fie conceput în aşa fel încât să lase impresia că discursul va urma un anumit traseu; de exemplu: „voi aborda problema x (tema discursului), căreia îi voi evidenţia aspectul y..., apoi voi discuta chestiunea z..., iar în final voi trata chestiunea w..., pe care o consider capitală în rezolvarea problemei x...” [punctele de suspensie lasă loc unei detalieri a felului în care vor fi tratate punctele enumerate]

- să fie clar delimitate părţile discursului şi momentul în care se încheie rezumatul; de exemplu, avem un discurs care susţine necesitatea unor cursuri de educaţie alimentară în cadrul învăţământului liceal:

            Voi discuta problema alimentaţiei nesănătoase în rândul liceenilor, voi semnala faptul că nu deţin surse de informare suficiente despre alimentaţie şi voi propune un model de remediere a acestei probleme.

            Mai întâi, voi semnala problema alimentaţiei nesănătoase, oferind câteva date statistice şi exemple edificatoare.

            Voi continua cu indicarea surselor de informare despre alimentaţie folosite de liceeni. Voi atrage atenţia asupra fenomenului publicităţii agresive făcute produselor alimentare nesănătoase şi voi oferi un exemplu al felului în care un tânăr ia decizia asupra hranei.

            Îmi voi încheia discursul cu câteva sugestii privind implemnearea în şcoli a unor cursuri de educaţie alimentară, oferind un model al chestiunilor care ar trebui discutate în cadrul unor asemenea cursuri.

            La încheierea discursului, voi încerca să răspund întrebărilor venite din partea dumneavoastră.

            Să începem! Cum am amintit, voi aborda mai întâi problema alimentaţiei nesănătoase. La ce mă refer mai exact? La...

           

Bibliografie:

Fred Miller, Public Speaking!, St. Louis, 2011

Dezbatere(9): Captarea atenţiei

Dezbatere, oratorie şi retorică

9

METODE DE CAPTARE A ATENŢIEI ÎNTR-UN DISCURS PUBLIC

1. Întrebarea

Exemple:

Cum v-aţi simţi dacă ar fi o competiţie sportivă pentru care v-aţi pregăti luni de zile, iar în ziua concursului v-aţi trezi prea târziu? (discurs despre o viaţă disciplinată; întrebare reorică)

Ce aţi face în situaţia în care aţi câştiga o sumă mare de bani la un joc de noroc? (discurs despre generozitate; întrebare cu răspuns din partea publicului)

- se solicită un răspuns numai în condiţiile în care suntem siguri că ascultătorii vor răspunde; oratorul poate repeta ultimele cuvinte ale răspunsului primit înainte de începerea discursului

- după întrebare, oratorul face o pauză de câteva momente pentru ca ascultătorii să se gândească la un răspuns

2. Prezentarea unui citat celebru

Exemple:

Pe drumul spre şcoală (sala, conferinţă etc.), mi-au venit în minte următoarele cuvinte rostite de ...: „...”

- continuarea discursului porneşte de la ultimele cuvinte ale citatului: uite, tocmai despre ... vreau să vă vorbesc astăzi

3. O poveste sau o glumă

- este de preferat o poveste personală

Exemplu: - discurs despre consumul de băuturi alcoolice – îmi amintesc că acum trei ani, aveam 14 ani, ştiţi, vârsta aceea a experienţelor interzise, am fost cu doi prieteni şi am băut ...

4. Punerea în valoare a unui talent personal

- de exemplu, recitarea unei poezii personale, intonarea unui cântec sau utilizarea unui instrument muzical, un număr de dans

Exemplu: - discurs despre legalizarea drogurilor – cel care are talent muzical poate cânta piesa „Cocaine” de Eric Clapton (If you want to hang out, you've gotta take her out: cocaine

If you want to get down, get down on the ground: cocaine

She don't lie,

She don't lie…) sau o parte din cultura hip-hop

Exemplu – se execută un număr de dans sau o mişcare sportivă înaintea unui discurs despre necesitatea sporirii numărului orelor de sport (oratorul poate continua cu o întrebare retorică – ştiţi cât a trebuit să mă antrenez pentru aşa ceva?)

5. Utilizarea unor efecte vizuale

- o imagine (în orice format), o statuetă, păpusă, jucărie etc. sau o vestimentaţie personală specială

Exemplu: discurs împotriva operaţiilor estetice – se prezintă o păpuşă Barbie, se atrage atenţia asupra faptului că este concepută ca o femeie perfectă, dar este fără viaţă

discurs despre poluare – oratorul apare cu o mască chirurgicală

6. Se începe cu o propoziţie declarativă sau cu o statistică

Exemplu – discurs împotriva fumatului – în anul 20.. s-au înregistrat x număr de îmbolnăviri... (se poate continua cu o întrebare de felul „dar cine sunt aceştia? Unii ca noi, care nu ştiau de nicio statistică, dar fumau pentru plăcerea de a fuma...”)

discurs împotriva studierii extensive a ştiinţelor umaniste – „Citim câteva cărţi pe an, dar avem anual ... sute de absolvenţi de filologie, istorie etc. care se pot realiza în domeniul de studiu scriind o carte”

7. Solicitarea imaginaţiei

Exemplu: Închipuiţi-vă pentru o clipă că sunteţi de etnie romă. Vă aflaţi într-un supermarket. Bodyguardul magazinului este mereu în spatele vostru. Vă supraveghează. Vă este limpede că are în minte o vorbă de felul „Ţiganul ăsta va fura!” (discurs împotriva discriminării)

8. Surprinderea / suspansul

Prezentaţi o situaţie care să aibă la sfârşit o întorsătură surprinzătoare

Exemplu: Luni nu mâncasem de opt ore, mă aflam pe stradă şi căutam să mănânc în oraş. Am trecut pe lângă un fast-food. Vedeam imaginile cu produsele de vânzare: hamburgeri cu..., .... (o descriere favorabilă). Ei bine, am trecut mai departe.

9. Utilizarea unor informaţii recente

Exemplu: discurs despre traficul de persoane – azi, ... octombrie 2018... în Italia, carabinierii au prins o persoană originară din România, acuzând-o de folosirea a 20 de persoane într-o reţea de cerşetorie / prostituţie etc.

10. Executarea unui gest neobişnuit

Exemplu: - discurs despre donarea de sânge – oratorul începe cu redarea înregistrării sirenei unei ambulanţe

Discurs despre drepturile omului – oratorul dezmembrează o jucărie care reprezintă un animal

Bibliografie:

Fred Miller, Public Speaking!, St. Louis, 2011

Dezbatere(8): cuvinte cheie în argumente

Dezbatere, oratorie şi retorică

8

CUVINTE CHEIE ÎN ARGUMENTE

Se dau următoarele afirmaţii:

1. Copiii nu ar trebui să aibă dreptul să deţină/folosească telefoane mobile

2. Participarea minorelor la concursuri de frumuseţe ar trebui interzisă cu desăvârşire

Susţineţi-le sau respingeţi-le prin două raţionamente, urmând schema A.R.D./E.I. (introducerea dovezii este opţională) şi folosind pentru fiecare parte a schemei cel puţin unul dintre cuvintele cheie aflate în tabel.

Afirmaţia	Raţionamentul	Dovada	Exemplul	Impactul
Referitor la problema…, suţinem că… În opinia mea, Consider că… În acest argument, voi susţine teza potrivit căreia… Suntem de părere că...	În primul rand, … În al doilea rand… …, întrucât motivul pentru care susţin aceasta este… Susţin …, deoarece Un argument care susţine această afirmaţie este… Un al doilea argument poate fi dedus din… Nu mai puţin… Cu toate acestea… În comparaţie cu… Din această cauză…	Această situaţie este atestată de… Studiile … îndreptăţesc susţinerea unei asemenea opinii (afirmaţia potrivit căreia…). Pentru a susţine afirmaţia că…, putem invoca şi …	De exemplu, O ilustrare bună a acestei… Drept dovadă… Această situaţie poate fi exemplificată prin…	Prin urmare,… În concluzie, … Aşadar, … Din toate cele menţionate anterior, rezultă că… Avem, prin urmare, toate motivele să susţinem că… Astfel, suntem îndreptăţiţi să susţinem că…

Dezbatere(7): Analiza argumentelor (fişă de lucru)

Dezbatere, oratorie şi retorică

7
 

ANALIZA ARGUMENTELOR

Arta trebuie să fie cenzurată. Cenzura anumitor forme de exprimare artistica ajuta la conservarea valorilor morale. Chiar daca anumite conceptii cu privire la moralitate se schimba de la epoca la epoca, altele raman neschimbate. Crima, furtul, inselatoria nu au fost considerate niciodata valori si nici macar nu au fost acceptate la vreun moment dat de o societate. Violenta neconditionata pe care o promoveaza anumite genuri muzicale (anumite forme de metal extrem sau rap) sau unele filme nu raman fara impact in mintea privitorilor sau ascultatorilor, mai ales daca acestia sunt copii. Anumite limitari ale libertatii de expresie sunt necesare in societate pentru protectia cetatenilor. Un exemplu de antecendent in acest sens este obscenitatea publica.

Copiii nu ar trebui să muncească. Munca afecteaza dezvoltarea armonioasa a copilului. Pentru a se dezvolta armonios un copil are nevoie sa parcurga anumite etape in mod logis si lent. Etapa cea mai importanta a dezvoltarii sale este tocmai educatia. Daca un copil incepe sa munceasca el nu mai poate avea timp sa se dedice cum trebuie educatiei. Munca i-ar acapara viata si in cele din urma ar renunta la educatie si implicit la posiblitatea de a urca pe scara societatii in ceea ce priveste slujbele. Ceea ce ar insemna ca ar i-ar fi afectata dezvoltarea lui armonioasa si mai ales evolutia sa pana la potential maxim. De aceea copii nu ar trebui lasati sa munceasca.

Orele de sport din programa școlară ar trebui să fie mai multe, pentru că ora de sport incurajeaza spiritul de echipa. In jocurile de echipa elevul este pus sa interactioneze cu coechipierii sai, astfel dezvoltandui-se atat sipritul competitive cat si cel de echipa. Fiind stiut ca nu poti castiga jucand de unul singur impotriva unui grup de oameni care te vizeaza numai pe tine, nu numai ca esti silit sa cauti ajutorul coechipierilor, dar trebuie sa fii si capabil sa sugerezi strategii inca din timpul jocului, prin doar cateva gesturi sau prin simple priviri catre coechipieri. Astfel, sportul dezvoltat atat spiritul de echipa cat si capacitatea de organizare si colaborare precum si aptitudinile de comunicare paraverbala si nonverbala, care stimuleaza apropierea de ceilalti.

1. Comparaţi cele trei argumente la nivel de conţinut (informaţie) şi formulare

2. Identificaţi punctele slabe sau contestabile din cele trei  argumente.

3. Construiţi argumente potrivit structurii A.R.D./E.I pentru opusul tezelor susţinute în cele trei argumente.

  

BIBLIOGRAFIE:

Manual elevului pentru disciplina opţională "Dezbatere, oratorie şi retorică"

Dezbatere(6) - Argumente pentru afirmaţii normative

Dezbatere, oratorie şi retorică

6

ARGUMENTE PENTRU AFIRMAŢII NORMATIVE

            Afirmaţiile normative sunt cele care remarcă necesitatea impunerii unei reguli. În general, ele conţin verbe care semnalează necesitatea sau oportunitatea unor acţiuni: ar trebui, trebuie, ar fi bine sau necesar să... etc.

            Argumentele în favoarea unor asemenea afirmaţii pot urma modelul celor publicitar, cuprinzând următorii paşi:

(1) Mai întâi trebuie stabilită o nevoie de schimbare, lucru pe care îl realizezi arătând că acum există o situaţie dăunătoare. În domeniul publicităţii, se porneşte de asemenea de la încercarea de a te convinge că eşti însetat, neatractiv, că nu te hrăneşti sănătos, că ai probleme de sănătate netratate, sau că eşti obligat să consumi foarte mulţi bani pe alte variante de produse şi servicii decât cele propuse în reclamă.

De exemplu, avem afirmaţia „Ar trebui ca timpul alocat cursurilor şcolare pentru elevii din clasele terminale să nu depăşească 5 ore pe zi”

Exprimarea gravităţii situaţiei în cazul afirmaţiei date trebuie să arăţi că există elevi din clasele terminale cu mai mult de cinci ore pe zi şi să pui în evidenţă un efect dăunător. Pentru a accentua gravitatea situaţiei, se pot oferi dovezi sau exemple convingătoare. Argumentul care demonstrează existenţa problemei orarului cu mai mult de cinci ore pe zi şi exemplul oferit, trebuie să sugereze explicit sau implicit că există nevoia luării unei măsuri.

(2) După ce ai arătat că există o problemă cu situaţia prezentă. Trebuie să avansezi către prezentarea unei soluţii sau propuneri. În publicitate, această etapă corespunde cu prezentarea produsului. În dezbatere, poţi prezenta o propunere sau un plan, planul fiind propunerea ta de a rezolva problema. Cum orice propunere are puncte slabe, ea trebuie însoţită de un argument şi de o dovadă sau un exemplu în favoarea ei. De exemplu, pentru afirmaţia dată, se va face propunerea reducerii orelor la materii la care elevul poate învăţa şi prin efort individual, iar apoi să se dea un exemplu pentru o astfel de materie.

(3) Demonstrezi printr-un argument că propunerea ta este de fapt o soluţie la gravitatea situaţiei semnalată iniţial. La fel, reclamele se încheie cu semnalarea finală a faptului că produsul înlătură problema iniţială. Propunerea ta trebuie să fie la fel de amplă precum gravitatea semnalată. Finalul va conţine şi afirmaţii care să arate impactul pozitiv al propunerii tale în vederea soluţionării pe viitor a problemei.

De exemplu, pentru afirmaţia „Trebuie stimulată frecventarea şcolii în comunităţile rurale”, gravitatea fiind abandonul şcolar ridicat în acel mediu, iar soluţia asigurarea unor condiţii salubre la şcolile rurale, se poate observa că propunerea are un impact prea scăzut.

Exerciţiu: alcătuiţi un caz care să urmeze paşii indicaţi pentru afirmaţia „Elevilor ar trebui să li se impună să poarte uniforme”

Dezbatere(5) - Termeni cheie

Dezbatere, oratorie şi retorică

5

TERMENI CHEIE

În analizarea unei moţiuni sau afirmaţii cu ajutorul unei definiţii, descoperim nişte termeni cheie pe care îi putem folosi pentru construirea unui argument în favoarea sau contra ei. Termenii cheie pot fi definiţi ca noţiuni fundamentale în jurul cărora sunt construite argumentele.

De exemplu, avem afirmaţia:

Acordarea de note mici demotivează elevul în privinţa  învăţării.

Cu ajutorul definirii termenilor putem descoperi următorii termeni:

Sancţiune (acordarea de note mici)

Evaluare a rezultatelor şcolare (acordarea de note mici)

Motivaţie (demotivează)

Învăţarea ca efort personal al elevului (învăţa)

Dacă argumentăm contra afirmaţiei, vom folosi drept termen cheie evaluarea rezultatelor elevilor; ceilalţi termeni descoperiţi – sancţiune, motivaţie şi învăţarea ca efort personal – vor fi trecuţi în plan secund şi puşi într-o relaţie de dependenţă faţă de un termen convenabil argumentaţiei noastre, cum ar fi „îndrumarea autorizată din partea profesorului”. În construirea unui argument contra, vom folosi termenii cheie de evaluare şi îndrumare sau echivalenţii lor.

Pentru a argumenta în favoarea afirmaţiei, vom folosi termenii cheie: sancţiune, demotivare, învăţarea ca efort personal. După etapa definirii afirmaţiei, putem de asemenea alege unii dintre termenii echivalenţi acestora cu o încărcătură mai puternică, cum ar fi pedeapsă în loc de sancţiune sau nepăsare în loc de demotivare. Din nou, aceşti termeni vor fi favorizaţi în dauna celor rămaşi, cum ede exemplu, cel de evaluare a rezultatelor şcolare.

Construiţi argumente pro sau contra afirmaţiei date în grupe de câte patru elevi; fiecare elev poate oferi câte un exemplu concret pentru susţinerea sau respingerea tezei, după care va fi selectat exemplul cel mai puternic pentru prezentarea argumentului în cadrul clasei.

Definiţi termenii următoarelor afirmaţii, stabililiţi-le semnificaţia, iar apoi descoperiţi termenii cheie utilizabili într-un argument pro sau contra (după alegerea fiecăruia) lor:

Popularitatea ne determină să avem o personalitate mai puternică.

Este necesară promovarea diversităţii culturale în societatea de azi.

Dezbatere(4) - Definirea termenilor

Dezbatere, oratorie şi retorică

4

DEFINIREA TERMENILOR

            Definirea termenilor dintr-o moţiune este necesară pentru asigurarea unei dezbateri la obiect, evitându-se ca argumentele contrare să fie cauzate de neînţelegerea afirmaţiei iniţiale. De asemenea, în construirea unui argument, definiţia ajută la construirea argumentelor pornind de la nişte date certe şi acceptabile de adversarul din cadrul dezbaterii.

            Este necesară definirea fie a termenilor care constituie subiectul moţiunii (mass-media, cenzura, corupţia, droguri, sănătate, educaţie etc.), precum şi a termenilor folosiţi frecvent în construirea moţiunilor (ar trebui, mai important, folositor, preferabil, moral etc.).

De exemplu, avem moţiunea:

Este important ca mass-media să fie cenzurate dacă prezintă imagini violente.

Cum definim mass-media, cenzura, imaginile violente?

Cum definim importanţa?

            Pentru ca definiţiile să poată fi acceptate, este preferabil ca ele să pornească de la surse autorizate precum dicţionarul limbii române sau dicţionarele de specialitate, ori să fie adoptate definiţii acordatele în actele oficiale ale statului.

De exemplu,

Drogurile uşoare ar trebui legalizate.

Pentru droguri uşoare, putem consulta o sursă autorizată din domeniul medical şi un document al Agenţiei Naţionale Anti-Doping, care prezintă lista drogurilor uşoare ilegale sau precizările poliţiei privind drogurile socotite de mare risc.

            Când termenul este compus (de exemplu, droguri uşoare, infracţionalitate juvenilă), definiţia trebuie dată termenului în întregul său şi nu separat componentelor sale.

Principiile generale care trebuie respectate de o definiţie în cadrul unei dezbateri:

1. Definiţia trebuie să fie relevantă scopului dezbaterii; uneori, definiţiile întâlnite în dicţionare nu sunt utile în dezbatere, deoarece nu pot fi folosite pentru atingerea scopului dezbaterii. De exemplu, avem moţiunea: Locul femeilor este la bucătărie. Pentru dezvoltarea unor argumente de respingere a moţiunii, nu ne va fi utilă definiţia bucătăriei drept cameră unde se găteşte mâncarea.
2. Definiţia să nu fie părtinitoare.  De exemplu, argumentând afirmativ pentru moţiunea Pedeapsa cu moartea ar trebui eliminată în întreaga lume, nu putem defini pedeapsa cu moartea drept „o practică crudă şi primitivă de răzbunare a societăţii împotriva infractorilor rămaşi fără apărare”. O astfel de definiţie avantajează afirmatorul, dar elimină de la începutul dezbaterii posibilitatea contestatarilor de a aduce argumente împotriva unei noţiuni încărcate de o valoare negativă.
3. Definiţia să nu fie prea largă sau prea restrânsă, însemnând că definiţia nu trebuie să fie prea generală, incluzând şi alte obiecte decât cel definit, sau să prezinte numai anumite aspecte ale obiectului definit, şi nu pe acesta în întregime.

     În contextul unei moțiuni ca „ONU ar trebui să impună prevederi internaționale mult mai stricte cu privire la poluarea râurilor”, afirmatorul nu va avea foarte multe de castigat definind „poluare” drept „deversare de sticle”; în egală măsură, nu ar fi o alegere inspirată pentru bunul mers al dezbaterii să definească „poluare” drept „contaminare cu un corp strain”, negatorul putând argumenta ca până și peștii sau plantele sunt corpuri străine de apă și că definiția afirmatoare este mult prea permisivă

Manual de dezbatere, oratorie şi retorică, 2016

4. Definiţia nu trebuie să fie circulară, adică termenul definit sau o parte din el să se regăsească şi în definiţie. De exemplu, pentru moţiunea „Copiii cu probleme psihice nu ar trebui să înveţe în şcolile destinate tuturor elevilor”, este ineficient să fie definiţi copiii cu probleme psihice, drept copii cu deficienţe  derivate dintr-o funcţionare greşită a psihicului (mai degrabă, ar fi recomandată o enumerare a bolilor psihice celor mai frecvente).

Se dau următoarele moţiuni:

Discursurile xenofobe ar trebui interzise.

Ar fi preferabil  ca eutanasia să fie  legalizată.

Stabiliţi definiţiile termenilor din cele două moţiuni şi alcătuiţi pe baza acestor definiţii un argument pro sau contra lor.